Dezvăluiri de ultimă oră: capii serviciilor secrete şi ai armatei au purtat discuţii timp de 6 ore, cu o zi înainte de tentativa de lovitură de stat

akar fidan erdogan

Deşi rămân încă multe întrebări privitor la ce s-a întâmplat în decursul zilei de dinaintea nopţii în care a avut loc puciul dejucat de pe 15 iulie, una din ele pare să fi primit răspuns: s-a descoperit recent că șeful Statului Major General, generalul Hulusi Akar și subsecretarul Serviciului Naţional de Informaţii (MIT), Hakan Fidan, au avut o întâlnire de șase ore la Ankara, cu o zi înainte de lovitura de stat neizbutită (a raportat luni, site-ul de știri OdaTV).

Müyesser Yıldız a menţionat într-un articol de pe site faptul că a fost confirmat adevărul întrunirii amintite, conform mărturiei depuse de subofiţerul tehnic Mehmet Bilge în faţa instanței (dânsul, împreună cu alții, este acuzat că s-ar număra printre puciști).

Potrivit lui Yıldız, reuniunea dintre Fidan și Akar a avut loc după o ceremonie de decernare de diplome, în cadrul Departamentului Forțelor Speciale de la Ankara de pe 14 iulie.

„Ceremonia de înmânare a diplomelor de promovare a cursului de specializare la sediul Forțelor Speciale urma să aibă loc pe 15 iulie, dată aleasă anume ca să cadă într-o vineri, aidoma tuturor ceremoniilor anterioare. Însă, cu câteva zile în avans, s-a anunțat că ceremonia avea să se desfăşoare pe 14 iulie, adică într-o zi de joi”, a scris Yıldız, punând accent pe aspectul curios al schimbării datei.

Potrivit acestui articol, în pofida faptului că numai șeful adjunct al personalului general obişnuia să participe la ceremoniile Forțelor Speciale, generalul Akar a ales să ia parte personal la aceast eveniment special. Cu toate că ceremonia s-a încheiat la ora 18:00, Akar și Fidan au avut o întâlnire între patru ochi până la 00:30.

„Dacă 15 iulie nu s-ar fi întâmplat, cel mai probabil, această întâlnire nu ar fi atras atenția nimănui… Oare nu e interesant ca cele două personaje secrete implicate în lovitura de stat să se întindă șase ore la discuţii, cu doar o zi înainte de eveniment? Nu e ieşit din comun faptul că nimeni nu a vorbit despre această întâlnire timp de șapte luni, în ciuda faptului că mulți știau despre asta? „, a întrebat Yıldız, spre sfârşitul articolului dânsei.

Rolul șefului Statului Major General Gen. Akar și al subsecretarului MIT Fidan a constituit subiectul multor întrebări referitoare la 15 iulie. Potrivit rapoartelor oficiale, un maior a informat MIT cu privire la plănuirea revoltei încă de la ora 14:00, iar Fidan a fost alături de Akar la sediul militar până la ora 20:30, cu o jumătate de oră înainte de decurgerea evenimentului.

Cu toate că președintele Recep Tayyip Erdogan și primul-ministru Binali Yıldırım s-au arătat dezamăgiţi că Fidan și Akar nu i-au informat la timp (cu atât mai mult cu cât amândoi ştiau cu șase ore în prealabil), cei doi şi-au păstrat posturile fără repercusiuni (în timp ce peste 130.000 de persoane lucrând la stat au fost date afară sau închise la ordinele guvernului).

ismail-cakmak

Mai mult, guvernul a impiedicat Comisia de anchetă (creată la propunerea Parlamentului în scopul demarării unei investigaţii) să-i interogheze pe Akar și Fidan.

„Am luat cunoştinţă de aceste informații… dar nu am avut ocazia de le a dovedi ori verifica… deoarece Comisia de anchetă a fost suspendată de către [Președintele] Erdoğan”, a declarat Aykut Erdoğdu, deputat al Partidului Popular Republican (CHP) de opoziţie și membru al comisiei amintite, într-un mesaj de pe Twitter despre articolul scris de Müyesser Yıldız.

In decembrie, Erdoğdu a lăsat să se înțeleagă că lovitura de stat eșuată a fost o tactică bine calculată de președintele Erdoğan și de guvernul condus de Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP).

Erdoğdu mai declarase în octombrie că AKP-ul avea interesul să ascundă realitatea din spatele tentativei de lovitură de stat, având în vedere că, fără îndoială, comisia era împiedicată „din umbre” să-şi facă treaba aşa cum trebuie.

„Cea mai influentă și mai întunecată umbră [care dorea să împiedice Comisia să-şi continue investigația] este cea din „palat” [Erdoğan]. Se pare că 15 iulie a fost o încercare venită dinspre Orientul Mijlociu”, a spus Erdoğdu.

Editorialistul Mehmet Tezkan a criticat de asemenea comisia: „Comisia de investigare s-a învârtit în jurul cozii trei luni de zile. A încercat tot posibilul să nu dezvăluie modul în care a fost jucată această farsă de puci, cine a luat parte și cine a fost prins în flagrant la finalul actului.”

Cu toate că armata turcă a declarat pe 27 iulie că numai 8,651 de militari (inclusiv cadeți și militari în termen) participaseră la puciul de pe 15 iulie, guvernul a dispus demiterea a peste 22.000 de militari, inclusiv mai mulţi generali de rang înalt.

Un raport elaborat de către Centrul UE de Analiză a Informațiilor (IntCen) a arătat că, deși Președintele Erdoğan și guvernul turc n-au pierdut ocazia să dea vina pe Gülen şi pe mişcarea inspirată de el, puciul a fost, cel mai probabil, pus la cale de mai mulţi adversari ai lui Erdoğan, din cauza temerilor legate de măsurile represive iminente (aceasta potrivit unui raport al ziarului Times de pe 17 ianuarie).

Site-ul web Aldrimer.no a raportat pe 25 ianuarie că se bănuieşte, conform mai multor surse NATO, faptul că lovitura de stat a fost înscenată de președintele însuși.

darbe9

Într-un interviu acordat vocaleurope.com, un fost ofițer turc (care lucra la sediul NATO de la Bruxelles când a fost demis și chemat în Turcia în scopul investigației evenimentelor de pe 15 iulie) susține că operaţiunea soldată cu eşec a fost foarte prost executată, nefiind menită să răstoarne guvernul; dimpotrivă, a servit drept tertip pentru ca președinte Erdoğan să-şi elimine adversarii din armată, printre care şi utlranationaliştii (care urmăreau să-și impună ideologia „eurasiatică” în Turcia).

Un raport publicat de revista germană Focus în luna august a susținut că membrii guvernului turc au decis să-l învinuiască pe Gülen la nici jumătate de oră după revoltă, dând frâu liber crâncenei represiuni a adepţilor lui Gülen chiar a doua zi.

Învăţatul musulman turc Fethullah Gülen a solicitat desfăşurarea unei investigații internaționale relativ la tentativa de lovitură de stat; președintele Erdoğan, însă (cel care a catalogat sângerosul eveniment drept „un mare dar de la Dumnezeu”) a inițiat represiunea pe scară largă cu scopul de a-i elimina pe simpatizanții mișcării din instituțiile de stat, dezumanizându-i pe cei mai de seamă membri și arestându-i pe cetăţeni cu miile.