Grupul internaţional de Apărare a Drepturilor Omului (HRW) a dat un comunicat de presă în care spune că alcătuirea unei legi noi a Organizaţiei Serviciilor Secrete din Turcia (MIT) deschide calea abuzurilor. Noua lege sporeşte foarte mult puterile de supraveghere ale MIT, în timp ce jurnaliştii care scot la iveală abuzurile sunt ameninţaţi cu închisoarea.
HRW a spus că mai multe prevederi cheie ale legii ar trebui modificate fără întârziere deoarece încalcă obligaţiile pe care Turcia le are faţă de drepturile umane internaţionale şi legile naţionale. „Legea ar scădea nivelul de răspundere al statului, libertatea mass-mediei şi dreptul la intimitate,” a spus grupul.
Legea MIT, în ciuda protestelor venite din partea partidelor opoziţiei şi grupurilor societăţii civile, a intrat în vigoare de urgenţă pe data de 26 aprilie după ce a fost în prealabil aprobată de Preşedintele Abdullah Gul. Legea a fost foarte aspru criticată pentru că oferea puteri largi agenţiei serviciilor secrete, iar potrivit unora, aceasta va transforma Turcia într-un „stat al serviciilor secrete.”
Potrivit legii, jurnaliştii şi editorii care publică materiale ale serviciilor secrete pot primi condamnare la închisoare de până la 9 ani de zile.
Emma Sinclair-Webb, cercetător senior al Turciei la HRW, a zis că pedepsirea jurnaliştilor pentru publicarea materialelor scurse pe internet, imunizarea personalului serviciilor secrete şi permisiunea de a strânge date fără limită, sunt măsuri ce trebuie abrogate.
Legea permite MIT-ului să desfăşoare operaţiuni împotriva posibilelor ameninţări străine, stabilite de Cabinet. MIT nu va fi tras la răspundere pentru aceste operaţiuni; toată responsabilitatea îi va aparţine Guvernului civil. MIT va avea acces nerestricţionat la arhivele şi bazele de date ale fiecărui Minister al Guvernului şi va putea strânge cantităţi mari de date despre cetăţeni. Legea impune şi companiilor private să le transmită datele consumatorilor lor şi să le pună la dispoziţie echipament tehnic la cerere.
Partidul Republican al Poporului (CHP) a anunţat că va prezenta legea Curţii Constituţionale pentru a fi anulată.
Potrivit HRW-ului, legea MIT este cea mai recentă dintr-o serie de legi pe care Guvernul Turciei le-a adoptat anul acesta. Legea oferă fundamente legale retroactive discuţiilor de la Oslo, o serie de întâlniri ce au avut loc în secret între conducătorii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi oficialii MIT la Oslo în anul 2010, în încercarea de a găsi o soluţie paşnică problemei kurzilor din Turcia.
Discuţiile au atras mânia partidului opoziţiei din Turcia, care a acuzat partidul AK că ar contribui la un plan terorist. Opoziţia a răspuns, zicând că „discuţiile de pace” au fost o formă de a negocia cu grupul terorist.
Sinclair-Webb afirmă că scopul legii MIT depăşeşte ideea de asigurare a continuităţii procesului de pace dintre Turcia şi PKK: „Răspunsul privitor la întrebuinţarea greşită a legilor anti-terorism ale Turciei este reformarea acelor legi şi nu oferirea de imunitate personalului serviciilor secrete.”
HRW a mai spus în comunicatul de presă că măsurile pe care grupul le identifică ca fiind cele mai problematice dintr-un punct de vedere uman, constau în trei arii principale. Una dintre ele este aceea că legea subminează libertatea mediei, libertatea de exprimare şi dreptul de acces la informaţiile de interes public. Grupul a susţinut că legea MIT condamnă pentru prima oară în istoria Turciei, jurnaliştii şi editorii care publică sau transmit informaţii scurse legate de documente confidenţiale ale serviciilor secrete, la închisoare între 3 şi 9 ani.
