REUTERS: Serviciul Turc de Informaţii a transportat armament în zone controlate de rebelii terorişti sirieni

arme grele mit

Agenţia de stat de informaţii a Turciei a transportat armament în anumite zone ale Siriei controlate de rebelii islamişti, la finele anului 2013 şi începutul lui 2014, potrivit unui procuror şi unor declaraţii făcute la tribunal de nişte ofiţeri ai jandarmeriei intervievaţi de Reuters.

Mărturia contrazice afirmaţiile oficale ale Turciei de a nu fi trimis arme rebelilor sirieni şi de a fi contribuit indirect, pe această cale, la crearea „Statului Islamic”, care constituie în prezent o gravă ameninţare la adresa statului membru NATO.

Atât Siria, cât şi unii aliaţii occidentali ai Turciei susţin că Turcia, din dorinţa de a grăbi răsturnarea regimului Assad, a permis transportul de soldaţi şi de arme dincolo de graniţă, care ulterior au ajuns pe mâinile grupului terorist auto-intitulat „Statului Islamic”, al cărui „califat” cuprinde actualmente zone întinse din Siria şi din Iraq.

Autorităţile de la Ankara au negat această ipoteză, de a fi ajutat grupări fundamentaliste. Oficialii şi diplomaţii turci afirmă că, în ultimele luni, au fost implementate unele măsuri de control strict al graniţelor.

Conform mărturiilor oferite de jandarmi, din cadrul unor documente emise de tribunalele în cauză şi ulterior accesate de Reuters, părţi-cheie ale unor rachete, anumite tipuri de amuniţie şi obuze de mortier semifinite au fost transportate în camioane acompaniate de oficiali ai MIT (agenţia de stat pentru informaţii), acum mai bine de un an, către zone controlate de teroriştii din Siria.

Patru camioane au fost percheziţionate în provincia din sudul Turciei, Adana, în cadrul unor raiduri efectuate de poliţie şi jandarmerie: unul în noiembrie 2013 şi celelalte trei în ianuarie 2014, la ordinile unor procurori, care primiseră informaţii că respectivele camioane ar fi fost implicate în transportul de arme – aceasta potrivit mărturiilor procurorilor respectivi, care în prezent sunt judecaţi ei înşişi.

În timp ce primul camion a fost oprit, celorlalte trei li s-a permis să-şi continue călătoria după ce oficialii MIT care supravecheau transportul i-au ameninţat pe poliţişti şi s-au împotrivit percheziţiei, potrivit mărturiilor şi raportului procurorului.

Preşedintele Erdogan a susţinut că cele trei camioane oprite pe 19 ianuarie aparţineau MIT şi transportau resurse de ajutor umanitar.

„Investigaţia noastră a scos la iveală faptul că unii oficiali ai statului i-au asistat pe aceşti oameni să transporte încărcătura până la destinaţie,” a declarat, pe 4 mai, la Adana, agenţiei de ştiri Reuters procurorul Ozcan Sisman, cel care a ordonat percheziţionarea primului camion pe 7 noiembrie 2013, după ce primise unele ponturi că se transportau arme în mod ilegal.

Atât Sisman cât şi Takci au fost reţinuţi de poliţie încă de atunci, la ordinile procurorilor generali şi li s-au adus unele acuzaţii cu statut provizoriu, deşi o incriminare oficială este încă pendinte (de a fi întreprins percheziţionări în mod ilegal).

Cererea de arestare a lui Sisman, emisă de HSYK (Consiliul Suprem al Judecătorilor şi Procurorilor) – de asemenea accesată de Reuters – îl învinovăţeşte de dezvăluirea unor secrete de stat şi de afectarea reputaţiei guvernului prin lansarea acuzaţiilor de cooperare cu grupări teroriste.

Atât Sisman cât şi Takci au repsins acuzaţiile aduse.

„Este aproape imposibil de explicat acest proces, care constituie un adevărat masacru al sistemului judiciar, le-a spus celor de la Reuters Alp Deger Tanriverdi, avocatul care-i reprezintă pe Sisman şi Takci.

„Ceea ce constituie o gravă infracţiune nu poate trece drept secret de stat.”

Au fost acuzaţi mai bine de 30 de ofiţeri ai jandarmeriei implicaţi în tentativele de percheziţie de pe 1 ianuarie şi în evenimentele de pe 19 ianuarie – cum ar fi: spionaj militar şi tentativă de răsturnare a guvernului, potrivit unor documente emise de un tribunal din Istanbul în aprilie 2015.

Un oficial apropiat al lui Erdogan a afirmat că dânsul şi-a exprimat clar opinia asupra faptelor. Mai mulţi oficiali ai guvernului cotactaţi de către Reuters au refuzat să comenteze. Oficialii de la MIT nu au putut fi deocamdată contactaţi.

„Aş dori să repet care este poziţia oficială pe care am adoptat­-o, care deja a fost repetată de multe or de către primul ministru, de preşedinte, precum şi de către ministrul de Externe, de când s-a declanşat acest scandal: şi anume că Turcia nu a trimis niciodată armament niciunui grup din Siria,” a mărturisit miercuri Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, în cadrul unui eveniment care a avut loc la Washington.

Erdogan a susţinut că procurorii implicaţi nu aveau niciun drept să percheziţioneze autovehicolele MIT, această operaţiune făcând parte din ceea ce dânsul numeşte „statul paralel” condus de către inamicii săi politici, puşi pe denigrarea guvernului.

„Cine erau cei care au încercat săîmpiedice camioanele MIT în Adana să trimită ajutor umanitar populaţiilor de etnie turcă din Siria?” a întrebat Erdogan într-un interviu televizat din luna august, anul trecut.

„Un sistem juridic şi un serviciu de informaţii paralele. Procurorul se bagă unde nu trebuie şi percheziţionează când nu are niciun drept în acest sens. Nu ai dreptul să percheziţionezi un camion MIT.”

 Pătarea imaginii guvernului

 Unul dintre şoferii de camion, Murat Kislakci, a declarat căîncărcătura pe care o transporta pe 19 ianuarie fusese preluată de la bordul unui avion străin de la aeroportul Ankara şi că mai efectuase asemenea operaţiuni în trecut. Reuters nu l-a putut contacta pe Kislakci.

Conform unei mărturii accesate de Reuters a unui jandarm implicat într-o altă tentativă de pe 1 ianuarie 2014, de a percheziţiona un alt camion, oficiali ai MIT vorbiseră despre livrarea de arme grupurilor rebele din Siria, aprovizionând-se de la nişte depozite aflate la graniţă. Reuters nu a putut, însă, confrima acest aspect.

În momentul în care s-au efectuat percheziţiile, zona Siriei de la graniţa cu provincia Hatay (învecinată cu Adana) se afla sub controlul grupării fundamentaliste Ahrar al-Sham.

Gruparea salafistă avea în rândurile sale comandanţi precum Abu Khaled al-Soury, cunoscut şi sub numele de Abu Omair al-Shamy, care a luptat alături de fondatorul Al-Qaeda Osama bin Laden şi care era un apropiat al liderului actual, Ayman al-Zawahiri. Al-Soury a fost omorât într-un atact sinucigaşîn oraşul sirian Alep, în februarie 2014.

O hotărâre judecătorească care cerea arestarea a trei persoane implicate în incidentul cu camionul oprit în noiembrie 2013, a scos la iveală că se transportau ţevi din metal fabricate în oraşul Konya, fiind ulterior identificate drept părţi semifinite ale unor obuze de mortier.

Documentul respectiv îl menţioneazăşi pe şoferul de camion Lutfi Karakaya, care a afirmat că mai transportase acelaşi tip de încărcătură de două ori înainte, livrând-o de fiecare dată la circa 200 de metri de un avanpost militar din Reyhanli, situat la o aruncătură de băţ de Siria.

Hotărârea judecătorească pentru arestarea lui Karakaya, consultată de Rueters, a pomenit o investigaţie a poliţiei conform căreia obuzele semifinite capturate în acea zi erau pentru o tabără militară al-Qaeda, de la graniţa cu Siria.

Reuters nu l-a putut intervieva pe Karakaya, nici nu a putut confirma destinaţia finală a încărcăturii.

Sisman a declarat că un pont vândut de poliţie l-a convins să solicite percheziţia de pe 1 ianuarie 2014, care nu s-a soldat cu succes.

„Nu doream să-i împiedic tranzitul dacăîntr-adevăr aparţinea MIT şi transporta ajutor umanitar, dar primiserăm unele informaţii cum că era vorba de transport ilegal de arme. Ca atare, am fost obligaţi să efectuăm o investigaţie,” a mai delcarat dânsul.