Primul ministru al Malaeziei, Najib Razak, a avut o întâlnire cu un bărbat turc care a fost ulterior reținut din cauza presupuselor sale legături cu aşa-zisul „Stat Islamic”, au dezvăluit o serie de fotografii cercetate de către The Guardian.
Najib s-a întâlnit cu Turgay Karaman, pe atunci secretar general al Societății Pentru Promovarea Dialogului Malaezia-Turcia, înainte de prima sa călătorie oficială în Turcia în 2011, aceasta potrivit paginii Facebook a societății.
O fotografie a evenimentului îl surprinde pe primul-ministru împreună cu soția sa și cu Karaman, care poate fi văzut purtând costum și zâmbind. O alta îl arată pe Karaman intervievându-l pe Najib.
Karaman a fost arestat marțea aceasta, fiind reținut într-o unitate specială din Malaysia după ce a fost acuzat de extremism de către guvernul condus de Najib.
Ministrul de interne al țării, Ahmad Zahid Hamidi, a declarat că poliția antiterorism îi investigase atât pe Karaman, cât și pe alții pentru „înlesnirea, influențarea și finanțarea” activităților în sprijinul ISIS.
Karaman, fost director al unei școli internaționale de prestigiu care promovează spiritul critic (aceasta pe lângă postul ocupat în cadrul Societăţii amintite), nu prea se potrivește profilului stereotip al unui agent ISIS.
Conturile sale pe site-urile de socializare promovează cărți de o diversitate uşor de depistat: pe subiecte legate de bucătăria turcească ori de sufism, latura mistică a islamului (dispreţuită de jihadiştii fanatici). Mai mult, pe LinkedIn, îi urmăreşte pe cei dintr-un grup mondial în favoarea minorităţilor sexuale.
Confuzia în legătură cu presupusele infracţiuni comise de Karaman, care a locuit în Malaezia timp de 14 ani, a trezit unele suspiciuni, cum că ar putea fi victima unei persecuții secrete globale săvârşite de statul turc.
Înregistrări video ale unor camere de supraveghere surprinzând arestărea lui Karaman arată lumii cum patru bărbați (deocamdată neidentificați – niciunul nefiind îmbrăcat în uniformă) îl însoțeau pe Karaman, care mergea cu mâinile încăţuşate, într-o parcare auto.
Înregistrarea a provocat un adevărat scandal pe site-urile disidenților turci, care inițial se temeau că Karaman ar fi putut fi răpit de nişte agenți turci ori de către reprezentanţii acestora din Malaezia; pe bună dreptate, se gândeau că dânsul ar putea fi forțat să se întoarcă în Turcia, unde președintele Recep Tayyip Erdoğan îl caută, şi-n gaură de şarpe, pe oricine e bănuit doar de legături cu cei opuşi sieşi.
Primii pe lista lui Erdoğan sunt adepţii lui Fethullah Gülen, liderul spiritual exilat în SUA, pe care guvernul turc îl acuză de plănuirea încercării de lovitură de stat de anul trecut – acuzații pe care Gulen le neagă total.
Mişcarea lui Gülen susține o rețea de școli (neoficial afiliate unele la altele) din întreaga lume, lucru care ar fi putut constitui o acuzaţie decisivă împotriva lui Karaman. Agenția de presă controlată de guvernul turc a afirmat că, într-adevăr, Karaman ar fi avut legături cu Gülen.
Declarațiile contradictorii din partea poliției și guvernului malaez de când cu dispariția sa au generat unele suspiciuni – momentan neconfirmate și – oficial – negate – cum că autoritățile au planuit „reţinerea” discretă, la cererea Turciei.
Avocaţii lui Karaman au declarat că, în momentul în care au raportat poliției că lipsește, li s-a spus că nu există nicio dovadă a faptului că a fost arestat, aceasta în ciuda faptului că a stat în arest.
În urma unui val de articole postate pe internet legate de dispariția sa – precum şi un video emoționant al soției lui Karaman cerând ajutor guvernului malayez – poliția a confirmat, în cele din urmă, faptul că îl țineau.
Șeful poliției a mai adăugat că d. Karaman, împreună cu un alt cetăţean turc pe nume Ihsan Aslan, au fost arestați pentru că i-au ajutat pe nişte prizonieri să evadeze.
„Însă, a doua zi, ministrul afacerilor interne a afirmat că au legături cu ‚Statul islamic’ „, a declarat pentru Guardian un avocat al echipei însărcinate de apărarea a lui Karaman, Muhammad Faizal Faiz. „Întreaga istorie e incoerentă.”
Măsurile luate de guvern nu au fost deloc lipsite de incoorențe, a spus dânsul, iar recentele acuzații de terorism nu pot fi socotite decât „bizare”.
Erdoğan a promis să „curețe” Turcia de susținătorii lui Gülen, eliminându-i din cadrul statului şi serviciilor publice. Mai mult de 41.000 de persoane din Turcia au fost arestate în legătură cu presupusele legături cu mișcarea Hizmet, o rețea socială globală, de inspiraţie religioasă islamică, al cărei nume s-ar putea traduce ca „serviciu [acordat altora]”.
Dacă mai multe țări au refuzat cererile de extrădare din partea guvernului de la Ankara, lansând investigații privind presupusele activităţi de spionaj ale Turciei, altele s-au conformat fără rezerve.
Șeful poliției din Malaezia, Khalid Abu Bakar, a declarat reporterilor că arestările au fost făcute fără cererea guvernului turc.
Statul malaez a mai arestat și extrădat pe unii turci bănuiţi de legături cu mişcarea lui Gülen şi în trecut, conform ministrului de externe al Turciei, Mevlüt Çavușoğlu, care a declarat în octombrie anul precendent că trei persoane au fost trimise înapoi în Turcia. „Lupta noastră împotriva lor va dăinui până la capăt, atât în interiorul ţării, cât și în străinătate. Nu vom înceta să fim pe urmele lor”, a spus acesta despre adepții lui Gülen, adăugând că s-a ajuns la o înţelegere cu Malaezia în urma unui „dialog în interesul ambelor ţări”.
Grupurile pentru drepturile omului și activiștii turci se tem că cei doi ar putea ajunge într-o închisoare turcească, unde, acuzaţi de a fi operat ca agenți ai mișcării lui Gülen (considerată organizație teroristă de guvernul de la Ankara), ar putea fi supuşi torturii, în lipsa unui proces echitabil, a avertizat organizaţia Human Rights Watch.
Nici chiar dacă nu sunt extrădați, autoritățile malaeze au dreptul să-i rețină timp de 28 de zile (fără ca aceştia să fie acuzaţi oficial), în conformitate cu legislația controversată în materie de securitate.
„Ori de câte ori vrei să reții pe cineva, fără ca nimeni să se îndoiască de legitimitatea acţiunilor tale, soluţia e la îndemână: să zici că indivizii în cauză au de-a face cu „Statul Islamic””, a declarat Phil Robertson, adjunctul directorului Asia Right. „Este deosebit de important ca guvernul să le permită, fără întârziere, celor doi accesul la ajutor din partea familiilor, precum și apărare în instanţă”.
Încă nu este clar în ce măsură cei doi bărbați fac parte dintr-o organizație afiliată mişcării lui Gülen. Școala lui Karaman, care a refuzat să ofere orice comentarii, nu face deloc referiri la Gülen pe site-ul oficial. Echipa juridică a lui Karaman neagă că ar exista vreo legătură.
„Dânsul a confirmat că nu este membru al grupului amintit. Chiar dacă în prezent nu este cu Erdoğan, a votat cu Erdoğan în ultimele două alegeri”, a declarat avocatul său, Faiz.
Mișcarea lui Gülen a transmis ziarului Guardian o declarație oficială, menţionând că promovează pacea, educația şi dialogul interconfesional, adăugând că „are nenumărați participanți din întreaga lume, inclusiv pe Karaman și Aslan”.
„Cu toate acestea, credințele lor personale nu ar trebui să provoace o predare extraordinară de factură ilegală, în privinţa căreia există riscul de fi fost plănuită de agenți ai guvernului turc”, s-a mai pomenit.
Societatea Pentru Promovarea Dialogului Malaezia-Turcia nu a răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi comentarii. Guvernul lui Najibs a declarat agenţiei Guardian că se află în curs de a analiza acest caz.
Un alt aspect al cazului lui Karaman, care se poate să fi stârnit interesul statului turc, îl constituie legătura pe care a avut-o cu un alt ins urmărit de Ankara. În ziua detenției sale, Karaman se afla în drum către o ședință unde urma să apară ca martor în cazul lui Ismet Özcelik, fost rector al unei universităţi din Turcia care a fost concediat după puciul din 2016.
Özelik a fost arestat în Kuala Lumpur în luna decembrie pentru preupusa atacare a unui ofițer al unui oficiu de imigrare care a încercat să-i ia pașaportul. Echipa sa de apărare încearcă să afle dacă ambasada turcă a înaintat cererea de detenție.
Bărbatul în vârstă de 57 de ani fusese deja reținut timp de 50 de zile fără condamnare, fiind eliberat după ce în ianuarie i-a fost acordat statutul de refugiat de către înaltul comisar al ONU în materie de refugiați. Özelik a fost reţinut din nou joia aceasta, a spus poliția.
Sursa: https://www.theguardian.com/world/2017/may/05/turkish-headmaster-accused-of-isis-links-met-malaysian-pm-pictures-reveal
