Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan și partidul său islamist de la guvernământ, aparent au obținut două victorii mari săptămâna trecută, conversia monumentului Hagia Sophia și adoptarea unei legi asupra asociațiilor de avocatură turcești.
Însă există prea puține motive pentru ca Ankara să se bucure. Experții susțin că Erdogan abordeză mișcări care au darul doar să continue criza economică a țării.
Transformarea monumentului istoric Hagia Sophia
Turcia a stârnit critici internaționale pe 10 iulie, când cea mai înaltă instanță administrativă a țării a anulat un decret din 1934, care transformase Hagia Sophia dintr-o moschee într-un muzeu, revenind în esență la o casă de cult musulmană, ignorând guvernele și instituțiile occidentale.
La scurt timp, Erdoğan a predat controlul administrativ al patrimoniului mondial UNESCO către Direcția Cultelor (Diyanet), cel mai înalt organism religios al statului din Turcia, care urmează să deschidă Hagia Sophia pentru rugăciuni, pe 24 iulie.
O minune a arhitecturii și unul dintre cele mai semnificative situri religioase din lume construite vreodată, Hagia Sophia – construită inițial ca o Catedrală a Imperiului Roman de Est în 537 – a fost transformată într-o moschee de către sultanul otoman Mehmet, în 1453, după cucerirea Istanbul.
Situl și-a păstrat desemnarea ca moschee, dar a fost reconstituit ca muzeu în 1935 sub Republica seculară Turcia.
O altă lege controversată
La câteva ore după anunțul legat de Hagia Sophia, parlamentul turc a adoptat o lege care ar permite instituirea mai multor asociații de avocați în orice provincie în care există peste 5.000 de avocați înregistrați.
Partidul de guvernare, al Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdoğan, susține că formarea mai multor asociații de avocatură ar asigura un sistem mai democratic și pluralist. Cu toate acestea, majoritatea asociaților susțin că intenția reală a proiectului de lege este de a desconsidera asociațiile existente în orașele mai mari, care au criticat guvernul pentru încălcările drepturilor omului și eroziunea repetitivă a legii.
Erdogan nu poate ignora criza economică
Înainte de semnarea și ordonarea decretului, experții credeau că Erdoğan încearcă să distragă votanții de la situația economică a Turciei. Cu toate acestea, este doar o chestiune de timp până când Erdogan nu va mai putea să ascundă criza economică.
Lira a scăzut dramatic. Inflația a exploadat
În timp ce lira turcească a scăzut la un nivel record, inflația prețurilor de consum a exploadat la 12,6 la sută în iunie față de 11,4% în luna precedentă.
Astfel, Banca Centrală a Turciei a fost forțată de guvern să solicite zeci de miliarde de dolari din rezervele sale valutare pentru a preveni slăbirea lirei.
Pandemia a afectat grav Turcia
Turcia se îndreaptă spre a doua recesiune în mai puțin de doi ani, FMI prevede că epidemia de coronavirus a țării va provoca o scădere economică de cinci la sută în 2020.
Pandemia și efectele de durată ale unei crize valutare din 2018 au influențat economia, șomajul fiind în creștere.
Șomajul a crescut cu până la 12,8 la sută în cele trei luni până în mai, a declarat vineri Institutul Turc de Statistică. Această rată a scăzut de la 13,2 la sută în aprilie, dar a crescut de la 10,1 la sută în iulie 2018.
De asemenea, numărul de angajați în Turcia a scăzut dramatic. Cifra a scăzut cu 2,59 milioane de persoane la 25,6 milioane în cele trei luni până în mai, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Turcia exclusă din lista UE
Între timp, țara încearcă să-și reînvie industria turistică de 35 de miliarde de dolari, care a fost lovită puternic de pandemia coronavirusului. Cu toate acestea, Uniunea Europeană, o sursă majoră de turiști, a exclus Turcia din listă de țări pentru călătorii în siguranță, pe motiv că Turcia a gestionat necorespunzător focarul.
Turcia a înregistrat o creștere a cazurilor de coronavirus după ce guvernul lui Erdoğan a început să implementeze planul de normalizare, din 1 iunie.
