Povestea tragică a unui tânăr șahist: o viață energică și fericită curmată în apele râului Marița

„Studiez inginerie calculatoare la Universitatea Beykent, am reducere de taxă 50% și ca să pot plăti restul taxei care este de 12.775 de lire turcești fac coaching de șah. Am diplomă de antrenor de șah, îmi place să-i învăț pe copii, șah”

Mahir Mete Kul este numele  studentului  care era în anul doi, judecat în stare de arest, care s-a adresat instanței pentru a se apăra. Un tânar de 20 de ani în timp ce se întorcea de la un turneu de șah a fost oprit de vechicului poliției care reprezintă Controlul General de Securitate (GBT): așa a aflat că este căutat.

Șocul tânărului care a fost interogat și plasat în arest preventiv în anul 2017 de către GBT nu se termina doar așa. Acesta fost arestat și dus la închisoarea de la Silivri, pentru că ar fi participat timp de 3 ani la activități făcute de ”organizație teroristă” la Asociația  Federației de Tineret din İzmir. Și colegul său de celulă era deasemenea student. Berkay Ustabaş era student la Universitatea din Istanbul, Facultatea de Sociologie. Acesta era singur în celulă, și cei doi au devenit tovarăși de drum.

După ce au rămas 20 de zile la Penitenciarul Silivri, cei doi prieteni au fost transferați la Penitenciarul de Tip F Kırıkkale. Mahir Mete Kul povestise că la intrare în celulă, prietenul său a fost maltratat pe motiv că avea parul creț și lung.

Au petrecut împreună nouă luni în închisoarea de tip F-Kırıkkale. Martorul care a depus mărturie împotriva lui Kul a susținut că acesta adesfășurat activități organizatorice la Izmir în perioada 2011-2013. Mahir Mete, la prima audiere în fața instanței de judecată a reamintit că în perioada menționată era…doar elev la gimnaziu: „Am fost o singură dată în viața mea la Izmir, pentru logodna fratelui meu”. Atât a reușit să declare.  El a adăugat că a vizitat asociația de câteva ori pentru un curs de vioară:

“Mi-a rămas totul neterminat, facultatea și profesia. Acum familia mea îmi plătește facultatea la care nu mă pot duce. Nu voi mai spune altceva”. Mahir Mete, îi povestește cu entuziasm lui Berkay, colegul lui de celulă că, pentru a putea să-și acopere cheltuielile pentru studii a predat lecții de șah. Șahul, pentru el, este sensul vieții. Era nevoit să muncească deoarece aveau o situație materială precară, dar acest lucru nu i se părea o povară pentru că iubea treaba pe care o făcea.  Când va ajunge în Grecia avea de gând să se antreneze la șah pentru a câștiga bani. Numai că după ce va ieși din închisoare și acest vis va râmâne neîmplit precum facultatea rămasă neterminată. Colegul său Berkay Ustabaş îl descrie drept o persoană entuziasmată, plină de viață, veselă, curioasă și un copil îndrăgostit de șah care încerca tot timpul șă-și țină moralul ridicat.

Pritenul său a vorbit pentru DW Turca spunând că unii tineri care intră în închisoare din motive police și ies, sunt marginalizați mai apoi și că sunt priviți cu prejudecată. În acest sens dorește să spună două vorbe: “Gândiți-vă la un tânăr de rând. El râdea la glumele la care ar râde oricine și se distra ca orice tânăr. Asculta și muzică pop și cântece …  Îi plăcea filmul ”Stăpânul Inelelor”. Cartea preferată era romanul Războiul și Înfometații, de Hassan Izzet Dinamo. În scrisorile sale dădea exemple din acest roman.

 

Romanul favorit al tânărului de 22 de ani era despre lupta de supraviețuire a unei familii în condiții de război și procesul de dezintegrare.

A ieșit din închisoare și a devenit campion

Mahir Mete avea pasiunea pentru șah de pe când avea șase ani. A început să meargă la turnee în anii de liceu. El a câștigat Turneul de șah al Cupei Republicii din 29 octombrie, cu puțin timp înainte de a intra în închisoare.

După perioada trăită care presupunea interzicerea cărții în închisoare, primele cărți pe care și le-a dorit erau despre șah. Când era înăuntru se străduia să muncească jucând șah cât de mult putea, temându-se să nu i se deprecieze aptitudinile și măiestria. El și-a împărtășit îngrijorarea atunci când s-au întâlnit cu prietenul său Berkay.

Ar fi vrut să trăiască aici dacă ar fi avut o șansă…

Nu existau dovezi concrete ca Mahir Mete să fie condamnat, dar se simțea neliniștit de când a fost eliberat din închisoare. Nu mai dorea să mai meargă la închisoare, era speriat când vedea pedepsele mari date în alte cazuri politice. A decis să meargă în Grecia lângă mama și fratele său.

Prietenii lui nu au fost deloc surprinși când au aflat că a plecat, deoarece ei știau că exista pericolul de a intra în închisoare și deasemenea cunoșteau ideea lui că e viața insuportabilă în țară. El a vrut să ofere sprijin financiar familiei sale, care era stabilită cu trei luni în urmă în Grecia.

Mahir Mete Kul a dispărut în apele nemiloase ale râului, cu un prieten și cu cel care le-a închiriat barca pentru a trece de cealaltă parte a coastei. Pe 24 martie barca lor s-a rostogolit și nu s-a mai văzut. Corpul lui lipsit de viață a fost găsit în urmă cu câteva zile. Berkay Ustabaș se confruntă cu suferința nespusă de a-și pierde prietenul cu care și-a petrecut împreună cele mai grele zile. În același timp, reacția lui este:

”Acest incident nu este un incident izolat. Oamenii sunt îndemnați „Iubiți sau părăsiți”. Mete a mers pentru că a trebuit. El ar fi vrut să trăiască aici în țară dacă ar fi avut o șansă.”

“Cei care ne-au adus în această situație sunt răspunzători.”

Mama Ünzile Araz, încearcă să-și facă auzită vocea pe rețele de socializare. ”Doresc ca fiul meu să fie găsit mort sau viu”. Mama a vorbit pentru DW Turca cu putere și răbdare. Ea l-a descris pe mezinul familiei Mahir Mete astfel:

”El era micuțul meu. Copilul meu a crescut printre revoluționari. A crescut cu cultura Anatoliană. Avea turnee de șah, era la facultate. Era un copil liniștit, nu era deloc răutăcios. Nu făcea nimic rău, el făcea numai lucruri frumoase…”

 Ünzile Araz, povestește că fiului ei i se făcuse dor de ei și că dorea reunirea familiei și cu aceasta speranță  a pornit  la drum. ”În altă ordine de idei știam și noi că acel drum poate duce la moarte. Cei care ne-au târât în acestă situație sunt răspunzători!”