Povestea tragică a familiei Atac a început când tatăl lui Ahmet a fost arestat, pe 20 februarie 2018, în timp ce lucra într-o livadă de lămâi, după ce a fost dat afară din funcția de directorul a unui internat de gimnaziu din localitatea Kozan, după lovitura de stat eșuată.
Mama băiatului, Zekiye Atac a fost și ea arestată timp de 14 zile pentru că lucra împreună cu soțul său la căminul de elevi, închis după puciul eșuat pentru că era afiliat cu Mișcarea Gulen.
Tatăl, Harun Ataç, în a 13 zi de arest, pe 30 noiembrie 2018, a fost dus în instanță și condamnat la 9 ani și 9 luni, sub acuzația de apartanență la o organizație teroristă.
În același an, pe 24 septembrie, Ahmet a început să aibă dureri de brațe, iar când a fost dus la doctor, a fost diagnosticat pentru prima dată cu cancer. Urmând ca, prin chemoterapie și intervenție chirurgicală să i se curățe celule canceroase de pe omoplat.
Cu toate acestea, după fix un an, în corpul băiatului s-a depistat că cancerul de la plămâni ajunsese în stadiul de metastază. Boala era în al treilea stadiu și înainta către al patrulea stadiu.
În acea perioadă, Ahmet acum avea nevoie mare să fie susținut și tot timpul dorea să-și vadă tatăl. Astfel, Zekiye Ataç a postat imaginile pe rețelele de socializare, unde fiul ei cerea eliberarea tatălui său.
Mai târziu, a fost lansată o campanie pentru Ahmet cu eticheta „Ahmet să învingă boala cu tatăl său”. Dar, această campanie a costat-o scump pe Zekiye Ataç, urmând să fie reținută pe 15 octombrie 2019, sub acuzația că ar fi ajutat familiile deținuților FETO, care se aflau în închisoarea din Kozan.
Între timp a venit o veste bună, Centrul de Imunologie și Oncologie din Koln, Germania despre care se știe că efectuează tratamente eficiente acceptase să-l trateze pe Ahmet, iar băiatul ar fi avut o nouă șansă la viață.
Însă, autoritățile turce i-au impus o interdicție de a părăsi țara mamei lui Ahment și i-au anulat pașaportul.
Zekiye s-a adresat autorităților să-i returneze pașaportul, între timp, boala urma să intre în a patra etapă, iar timpul era foarte important.
Când s-a înțeles că pașaportul nu va fi returnat, Ahmet Ataç a fost trimis în Germania împreună cu bunica sa. Însă, pentru băiețel lipsa mamei a fost insuportabil, refuza să mai mănânce, așa că s-au întors acasă.
După lungi campanii la care au participat activiști și vedete din Turcia, pe 10 februarie 2020 interdicția de părăsire tării a fost ridicată. Numai că această hotârâre a fost anulată pe 18 februarie, iar după 3 zile, decizia a fost schimbată, iar mama a putut merge cu fiul ei în afara țării .
Astfel, mama și fiul au mers în Germania pentru a doua fază a tratamentului. Cu toate acestea, tratamentul nu a putut fi început pentru că medicii au decis că organismul era foarte slăbit și nu putea face față.
Mama și fiul au fost nevoiți să se întoarcă în Turcia pe 11 martie 2020. Ahmet Atac în noaptea de spre 7 mai a decedat. Nu l-a putut vedea pe tatăl său, pe care îl aștepta să-l vadă de o lună și jumătate după întoarcerea din Germania, pentru că sistemul de justiție a găsit solicitarea nepotrivită.
Tatăl său nu a reușit să ajungă să fie alături de el în ultimele sale momente în spital, deoarece permisiunea pe care Parchetul Mersin o dăduse de a pleca de la închisoare în acea noapte la spital s-a întorsd de la Parchetul Adana, lăsând-o pe a doua zi.
Ahmet Ataç a fost înmormântat în Cimitirul Adana Kabasakal, vineri 7, mai. Tatăl său a putut să-l mai vadă pentru ultima dată la ceremonia de înmormânatare.
